Corelatii in oglinda si imperii decazute

februarie 24, 2008 at 2:37 pm (Pentru suflet)

O durere chinuitoare de cap imi trezeste simturile in dimineata amara ce aproape ca-si revarsa tristetea in camera mea….Ma revolt si imi scot din cap ideile de bine ce promiteau candva sa vina…Slapii de langa pat asteapta drumul ce-l fac in fiecare dimineata….Aceeasi oglinda plictisita de fatza mea imi reaminteste cine sunt si da startul unei zile de framantari existentiale…Plictisit fac dusul zilnic si poate ca de fiecare data imi doresc sa mi se spele si pacatele…in zadar insa….Camera mea e la fel de mica. Ma afund intre peretii ei ca intre zidurile unei cetati si imi fumez paranoia cu un aer interesant de excentric..Ma dezgusta aproape gestul salvator de a apasa butonul de pornire al PC-ului….Ultima reduta impotriva declinului..cel putin asa o vad ochii mei pe jumatate inchisi de rautatea lumii…

Pornesc agale pe vesnica si netarmurita carare a Internetului….cale presarata cu prea multe idei ca sa pot fi lucid….E un drog….E al meu…

Un soc ma intoarce din drum si sunt pe scaun….in usa sta ea…Ma priveste cu un aer detasat si paseste in camera…Se aseaza pe pat cu eleganta si relaxare si ma priveste…Asteapta sa imi spun doleantele…asteapta sa arunc primul piatra…Temerile mi se implinesc cu fiecare cuvant al ei si realizez pentru a nustiu cata oara ca oamenii de langa noi sunt tot mai putin toleranti…axati pe idei de multe ori preconcepute….si poate fara voia lor rigizi in conceptii si atitudini…

Cuvintele mele se zbat ca o ultima reduta in fata fortei nimicitoare a inamicului si bineinteles ca sfarsesc strivite si moarte in coltul de suflet unde salasluiau de ceva vreme….O privesc in ochii migdalati..ii citesc in ei hotararea si astept lovitura de gratie precum un gladiator in arena…Cuvintele se infing adanc si cu o precizie uimitoare…Raman mut si privind absent in gol deruland evenimentele recente…O alta inregistrare a unui episod din existenta mea egocentrica si recunoscuta pe plan oficial ca mediocra…O simt cum se strecoara pe langa mine si parfumul ei proaspat imi alinta tacerea pentru ultima data…

Ma ridic rece si pun un chill out pentru a-mi limpezi gandurile…Abandonat in scaun privesc pe geam si vad ceva ce imi place….Lumina trista a unei zile mohorate de duminica….Mi-as lasa gandurile sa se duca departe odata cu vantul rece ce adie sfios prin crengile triste ale plopului ce vegheaza parca cetatea mea..camera mea imbacsita cu aroma tristelor cuvinte ce au rasunat in ea…

Un sir de esecuri, infrangeri nenumarate, rani ce inca supureaza puroiul jegurilor existentiale….

Sunt un gladiator…aceasta mi-e arena…

Posteaza un comentariu